drum spre nastere

mama,ce alerga pomii aia... wow cata forta,ce viteza,ce frumosi sunt cand alearga... sunt ca niste atleti,ca niste stele cazatoare pe o traiectorie indefinita... hiii...nu sunt singura si nu ma auzeam doar eu... gandeam si eu cu voce tare,ce?a? voua nu vi se intampla? oricum pomii aia fug asa de frumos... si trenul parca trage dupa el si norii si soarele si duce in spate toata lumea mea de vise,culori,fum de tigara,iz de vin nefiert,fara portocale si fara zahar.