existentza

imi aduceai primavara in inima cand aveam iarna langa mine... ma judecam eu si lumea ma izola, dar tu ma ridicai la cer, doar tu... mai esti acolo unde te stiam? mai esti doar in mintea mea si in jurnalul meu. pe strada pe care speram sa te vad ca sa nu mor de dorul aerului tau nu mai esti si iarna vine iar, dar nu mai esti acolo sa ma salvezi... te-ai facut fulgi? te ascunzi in spatele norilor? imi trimiti mangaiere? daca as stii sa te aduc inapoi, te-as chema pe nume si lumea mea nu m-ar mai rejecta. privirea nu mi-ar mai suspina si ochii-mi ruginiti nu mi-ar mai jeli existenta muta si solitara. se pare ca acelui ce ii marturisesti iubirea si gandurile, te paraseste fara sa te mai cheme inapoi... si tu ramai cu ce ai zis si jgomotul pasilor prin orasul acum trist te zdruncina din tzatzanii vietii...