gand

gand de reverie, de desertare a nimicului ce ma inconjura. lumea mea devenea surda,muta si ciunga si doar el mai salva putinul din mine, aducea cu rasuflarea-i dulce si calda si adormitoare vara,si sufletul lui se izbea de mine ca de zidurile reci ale camerai lui singure si goale... nevoia lui nu includea si prezenta mea. tot ce dorea el era sa tina captiv si sufletul meu in lacasul lui de hartie grea.