poeti...a doua poezie scrisa cu tine

tu:saruturile mele pareau ca te acopera ca marea nisipul intr-o maree.. eu:dar saruturile au devenit umbra de luna si s-au topit cand ai plecat si au lasat in urma parfumul tau tu:ce-a purtat mirosul pana la tine eu:si te-a aduc inapoi ca pe varcolac noaptea tu:si fug ca unul in noapte dupa luna. eu:si avid de sange adulmeci si rapesti inocenti pe strazile intunecoase de noiembrie negru si decembrie monocrom... tu:sperand ca voi ajunge pan la tine, asemeni unui poet cu versurile lui... ce le ingana neincetat sperand ca vor ajunge la a sa muza.. eu:dar la versurile mele de poet care nu a invatat a scrie poetesete nu ajungi si noptile nu se indura sa se opreasca in viata-mi lipsita de noroc si plina de ciocolata tu:si daca versurile nu vor gasi drumul,am sa-l caut eu... in lung si lat pamantul am sa-l strabat, pt ca gura ta simta caldura lor... eu:mai mare durere nu imi va fi decat cea a lipsei tale si a setei de pielea ta,de ochii tai...